duminică, 7 octombrie 2012

Istoria aşa cum nu o cunoaştem: Napoleon Bonaparte şi Francmasoneria... Un vis, un Ordin, o Europă

duminică, 7 octombrie 2012

Acest material porneşte de la una din cele două premise esenţiale ale Francmasoneriei: recunoaşterea. Plecând de la acest aspect, nu neapărat de la cel iniţiatic, istoria familiei Bonaparte este strâns legată de viaţa masonică a secolului al XVIII-lea şi al XIX-lea din Franţa. Familia de origine italiană făcea parte din mica nobilime corsicană a acelor timpuri.


Napoleon Bonaparte
(în tinereţe)

Carlo Bonaparte (tatăl împăratului) a fost Francmason şi a activat în una din Lojile din Corsica. De asemenea, Jerome Bonaparte a fost şi el Mason, lucruri atestate de documentele găsite la Biblioteca Naţională din Paris.

Carlo Bonaparte
(tatăl împăratului)

Familia Bonaparte părăseşte insula pentru a se muta pe continent, acolo unde tânărul Napoleon urma a-şi începe cariera militară (nordul Franţei). Napoleon intră în anturajul unui cunoscut Mason de la acea vreme, prin intermediul căruia o cunoaşte pe Josefina, văduva Generalului francez şi Mason Beauharnais (ghilotinat de revoluţionarii francezi), şi ea o iniţiată în Tainele Masoneriei.


 Josefina de Beauharnais
(Împărăteasa Franţei)


Cucerirea Egiptului a fost prima mare întâlnire a lui Napoleon cu istoria, o istorie scrisă şi nescrisă. Pe 19 mai 1798 o armadă impresionantă, condusă de Napoleon, pleacă din Toulon către Egipt, făcând o primă oprire în Malta ("cetatea de scaun" a Ordinului de Malta) cu destinaţia Alexandria, unde ajunge pe 1 iulie 1798. Din armadă făceau parte numeroşi francmasoni ai epocii: militari, oameni de ştiinţă, artişti, lingvişti etc. 



Cucerirea spectaculoasă a Egiptului a făcut nobilimea egipteană să-i propună lui Napoleon titlul de Faraon şi sprijinul acestora pentru a conduce ţara. După cucerirea ţării, Loja Isis se reuneşte la poalele Marilor Piramide (Lojă compusă din nobilimea egipteană şi ofiţerii francezi) unde Napoleon primeşte iniţierea. Cucerirea Egiptului în sine poate fi considerată o călătorie iniţiatică pentru deja Marele Napoleon.

Efectele perverse ale Revoluţiei Franceze încep a se face simţite de Francmasonii care au avut de suferit în urma evenimentelor de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Ca urmare a acestor lucruri şi a decursului evenimentelor istorice, tot mai mulţi Fraţi se raliază lui Napoleon sperând la o restaurare a Ordinii masonice.

Pasiunea şi interesul pentru Masonerie nutreşte în Napoleon diferite idei precum aceea a Legiunii de Onoare (inspirată din simbolismul masonic) sau cea a Codului Civil Francez (Codul Napoleonian), tot de sorginte masonică. Câţi dintre români, în mod particular, sau din cetăţenii lumii, ştiu că acest cod este unul de sorginte masonică?!





Pe 2 decembrie 1804 are loc ceremonia de încoronare a lui Napoleon ca Împărat al francezilor şi a Josefinei, soţia acestuia. Acesta a fost momentul în care Papalitatea a fost îngenunchiată de cel mai mare lider al Europei de la Carol del Mare încoace.




Unul din cei mai apropiaţi oameni ai lui Napoleon a fost Fratele Jean Jacques Régis de Cambacérès, autorul Codului Civil şi primul Duce de Parma, Arhi-Cancelarul Imperiului lui Napoleon. Fratele Cambacérès a influenţat profund deciziile noului suveran de la Paris, atât în plan masonic, cât şi economic.

Astfel, Masoneria rămâne o preocupare a lui Napoleon. Acesta şi-a dorit unificarea celor două curente masonice din Franţa sub cupola unui singur ideal, acela al Imperiului Francez, al unei Europe întregite. Pe 5 decembrie 1804, la trei zile de la încoronare, într-o seară ceţoasă şi geroasă, fosta mănăstire Fii Mizericordiei a devenit preţ de câteva ceasuri Templu Masonic. Acolo s-a reunit crema societăţii masonice franceze de la acea vreme, în frunte cu Prinţii Joseph şi Luigi (fraţii de sânge ai lui Napoleon), Cambacérès, Mareşali etc. Scopul a fost semnarea unui concordat ce a dus la unificarea Masoneriei din Franţa sub protecţia lui Napoleon.

În cadrul acestei reuniuni, Grasse Tilly (faimosul personaj de importanţă istorică pentru Francmasoneria Simbolică şi cea Filosofică a Ritului Scoţian Antic şi Acceptat), în calitatea sa de reprezentant al Marelui Maestru al Marelui Orient al Franţei de la acea vreme, a exprimat, în numele Fraţilor, "voinţa unei singure reuniuni france şi eterne". De asemenea, toţi cei prezenţi s-au ridicat la ordin şi au aplaudat recunoaşterea şi respectul Marelui Orient al Franţei faţă de "Napoleon cel Mare".




După acest concordat şi după cuceririle succesive ale lui Napoleon, Masoneria a cunoscut o înflorire fără precedent în Europa şi în special în Italia (unde în anul 1805 a luat fiinţă Marele Orient al Italiei), Spania, Westfalia etc. Trebuie menţionat faptul că în ciuda multelor cărţi scrie, sunt puţini autori cei care realizează o istorie comparată a Masoneriei cu evenimentele din lumea profană. În acest sens atragem atenţia asupra faptului că principalele Obedienţe din ţările în care au domnit fraţii de sânge ai lui Napoleon a avut titulatura de Mare Orient, asemenea celui din Franţa. Astfel în Italia lua naştere în anul 1805 Marele Orient al Italiei, în Spania (condusă de Joseph Bonaparte - cel care a fost şi Mare Maestru al Marelui Orient al Olandei) a luat ulterior naştere Marele Orient al Spaniei, iar în Olanda, unde rege a fost Luigi Bonaparte, exista Marele Orient al Olandei.

O litografie ce poate fi găsită şi astăzi în uzeul Marelui Orient al Franţei din Paris ilustrează Statul Major al lui Napoleon (toţi purtând regalia masonică) şi-l ilustrează pe Napoleon Bonaparte deasupra tuturor ca fiind cel mai mare şi important dintre iniţiaţi.

Ulterior, Napoleon a început să fie interesat şi de alte societăţi secrete asemenea Societăţii Filadelfia, o organizaţie ghidată în activitatea de cifra 5. De asemenea, un alt aspect mai puţin cunoscut este şi faptul că Napoleon a fost cel care şi-a propus revigorarea Ordinului Cavalerilor Templieri.




Evenimentele istorice ulterioare au dus la exilarea şi moartea lui Napoleon, un Napoleon dezamăgit total de Masoneria care-l recunoscuse şi care-i oferise sprijinul în realizarea unui vis mai vechi, cel al realizării unei Europe Unite.


 
◄Design by Pocket Distributed by Deluxe Templates