Petru I (Petru cel Mare) a trăit între anii 1672-1725, fiind Ţarul Rusiei şi este fiul Ţarului Alexei Mihailovici şi a celei de-a doua soţii, Natalia Kirilovna Narîşkina. Contactul cu Occidentul începe ptin Marea Ambasadă care va merge la Amsterdam, Berlin, Viena, Roma, Copenhaga, Veneţia şi Londra.
Marea Ambasadă, alcătuită din 250 de persoane, părăseşte Moscova la 10 martie 1697 cu Ţarul Petru I călătorind incognito sub numele de Piotr Mihailov. Unul dintre scopurile principale ale Marii Ambasade este dobândirea unor cunoştinţe avansate de tehnică şi tehnologie. În Olanda, Petru s-a îndreptat spre Zaandam, un centru de construcţii navale al cărui renume îl ştia. La Amsterdam a căpătat şi mai multe cunoştinţe în domeniul construcţiilor navale şi a vizitat numeroase ateliere şi fabrici, câştigând experienţă în fabricarea ceasurilor, gravura în cupru şi participând la disecţii anatomice.
Însă acest Iluminat al epocii sale nu se rezumă doar la avansul tehnologic, ci şi la reforme care urmau a remodela din temelii societatea rusească. Întors în Rusia taie bărbile boierilor săi, îşi trimite soţia să se retragă într-o mânăstire, dă un ucaz prin care interzice tuturor bărbaţiilor să-şi lase barbă în afară de slujitorii Bisericii. Cei care vor dori să-şi păstreze barba vor fi nevoiţi să plătească un bir. Un ucaz dat la 4 ianuarie 1700 hotărăşte ca "boierii, oamenii de la curte, funcţionarii vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt".
La 20 decembrie 1699, Petru dă un ucaz prin care numărătoarea anilor urmează să se facă din acea clipă după calendarul european, fiecare an începând la 1 ianuarie şi nu la 1 septembrie ca până atunci. Nu merge atât de departe încât să instituie calendarul gregorian, care, fiind, cel de la Roma, n-ar fi potrivit pentru ortodocşi; se mulţumeşte cu cel iulian, care are o întârziere de 11 zile.
În 1702, femeilor li se îngăduie să ia parte la întrunirile de societate, logodna devine obligatorie cu şase săptămâni înainte de căsătorie. Un an mai târziu apare la Moscova primul ziar rusesc, Ştiri din Moscova (Moskov-skie-novosti), care cuprinde în patru pagini, o mulţime de noutăţi scurte despre ceea ce se petrece în Rusia şi în Europa. Este tradusă Viaţa lui Alexandru Macedon de Quintus Curtius, se pregătesc manuale de aritmetică şi chiar un dicţionar.
În 1708 a creat opt enorme divizii teritoriale (gubernii) conduse de câte un guvernator care răspundea de siguranţa publică, drumuri, administrarea justiţiei şi taxe. Curând îşi dă seaama că sistemul nu este satisfăcător. Necesitatea unui organism care să administreze Rusia în timp ce se afla în campanie l-a făcut să creeze Senatul în 1711.
MASONERIA ŞI PETRU CEL MARE
După ce Marea Ambasadă revine în Rusia, se fondează prima Lojă Masonică în Sankt Petersburg, iar unul din favoriţii Ţarului, Generalul Lefort, devine Maestru Venerabil al acestei Loji. Această informaţie a fost prezentată Ţarului Alexandru I de către ultimul mare Maestru al Marii Loji Astrea, ca un ultim efort de a-l face pe acesta să salveze Masoneria din Rusia şi să nu fie scoasă în afara legii. Nu există însă nicio dovadă a faptului că Petru cel Mare a fondat prima Lojă Masonică din Rusia.
Postări
