Declaraţia APMR | Continuitatea Masoneriei în secolul al XXI-lea

Agenţia de Presă Masonică din România

CONSIDERÂND

Apartenenţa

O necesitate a individului de a se asimila unor valori şi principii.
Un fapt sociologic şi psihologic întâlnit la om ca individ aparţinând unei societăţi.
O însuşire a unor practici şi virtuţi ale unui grup social.
Un dat al societăţii per ansamblu.
Un aspect social de care Francmasoneria, ca societate, a beneficiat încă de la apariţia sa sub formă speculativă.
O transcedere, în secolul al XXI-lea, a separatismul dintre femei şi bărbaţi.
Ca definiţie, de-a lungul istoriei Umanităţii, atât Matriarhatul, cât şi Patriarhatul.

Conştientizarea

Existenţei grupurilor de femei Francmason în ţări precum Regatul Unit, România, Statele Unite Mexicane, Franţa, Germania, Elveţia, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Argentina, Chile, Brazilia, India, Peru, Venezuela, Panama, Grecia, Statele Unite ale Americii, ţările africane etc., un proces ce are loc încă din secolul al XIX-lea şi care a continuat să se intensifice până în zilele noastre.
Un factor indispensabil omului secolului XXI pentru a înţelege procesul de dezvoltare şi de redefinire a societăţii per ansamblu.
Că femeile Francmason nu se opun primirii în Loji a bărbaţilor, ceea ce a dus, în unele cazuri, la existenţa Lojilor Mixte.

Afilierea

Un proces prin care individul, ca om, devine parte a Ordinului Masonic, însuşindu-şi valorile ce stau la baza Francmasoneriei.
Parte a sentimenului uman de apartenenţă.
Ca fiind bazată pe încrederea şi prestigiului unei societăţi sau a unui grup ori a unui alt individ respectat în propriul grup de cunoştinţe sau în societate.
Ca fiind bazată pe acceptarea calităţilor unui individ (din afara grupului), calităţi ce corespund cu principiile grupului sau societăţii respective.
Parte a procesului de transformare a invidivului şi de adaptare a acestuia la valorile unui respectiv grup sau societate.

Bucuria

Parte a procesului prin care Francmasoneria trebuie să definească starea de fapt a membrilor săi reuniţi ca Lojă.
Un concept însuşit de fiecare membru în parte.
O stare a omului ca individ atunci când este parte a acţiunilor săvârşite de o Lojă şi în urma cărora acesta nu are niciun beneficiu material, ci doar spiritual.

Înapoierea (Caritatea)

Principala calitate a Francmasonului ca membru al societăţii şi al comunităţii sale.
Un atribut al calităţii de Francmason.
O datorie emanată din spiritul fratern al omului pentru semenii săi Francmasoni şi profani.
Un sentiment cultivat de Francmasonerie în toţi membrii săi.
O acţiune promovată şi susţinută de Ordinului Masonic.
Relevanţa spiritului altruist al omului ca individ şi al Francmasonului ca parte a unei societăţi bazate pe Fraternitate.

Preocuparea

O parte integrantă a spiritului Masonic în ceea ce priveşte starea societăţii şi a comunităţii individului sau a grupului.
Un proces prin care Francmasonul trebuie să dedice suficient timp informării cu privire la ceea ce-l interesează din punct de vedere masonic şi profan şi care-l poate ajuta să se îmbunătăţească din punct de vedere spiritual; transformându-l dintr-un om bun în unul şi mai bun.
Procesul prin care individul, în calitatea sa de Francmason şi cetăţean, devine activ/participativ în comunitate/societate, lucru ce se răsfrânge asupra prestigiului Francmasoneriei în general; O responsabilizare morală a Francmasonului.

Ritualul

Procesul alegoric de predare-învăţare a principiilor fundamentale ale Francmasoneriei Universale.
Aspectul original de diferenţiere (însuşind noi valori morale sau subliniind pe cele fundamentale deja existente în societate/comunitate) între grupuri/societăţi.
Aspectul definitoriu al Francmasoneriei.
Procesul prin care se marchează evoluţia spirituală şi treptată a individului ca membru al Francmasoneriei.

Mentoratul (Îndrumarea)

Parte a procesului de învăţare şi ghidare a membrilor către zonele şi domeniile de activitate pentru care aceştia sunt pregătiţi sau pentru care au o înclinaţie mai mare.
O formă de asimilare a calităţilor şi capacităţilor membrilor Ordinului în favoarea acvitiăţii per ansamblu a Francmasoneriei.
O datorie a fiecărui membru în parte de a fi util nu doar Ordinului şi Lojii, ci şi celorlalţi Fraţi.
O împărtăşire a experienţei acumulate.

Noile tehnologii ale comunicaţiei

Parte a procesului inevitabil de comunicare şi dezvoltare a societăţii umane.
O necesitate a Francmasoneriei, la nivel instituţional şi individual, pentru diseminarea principiilor şi a informaţiilor.
Un proces perpetuu prin care Ordinului şi individul, ca Francmason şi profan, sunt supuşi procesului de adaptare.

DECLARĂ

Deschiderea către societate şi transparenţa un proces necesar şi aflat în plină desfăşurare pe toate palierele Francmasoneriei ca instituţie.

Procesul de recunoaştere de apartenenţă la Ordinul Masonic ca fiind un pas important, la nivel individual, şi evident în din ce în ce mai multe ţări.

Implicarea Lojilor Masonice în propriile lor comunităţi, acţionând acolo unde este nevoie de ajutor, ca fiind parte a procesului de apartenenţă, înapoiere (caritate) şi transparenţă.

Francmasoneria trebuie conştientizeze societatea şi comunităţile de aportul său pozitiv, subliniind ceea ce se întâmplă în Francmasoneria de azi, cum sunt acţiunile de binefacere.

În Francmasonerie, ca în oricare altă societate, schimbările nu trebuie să fie imediate, ci treptate, oferind mebrilor săi şi, în special, societăţii per ansamblu şansa de a se adapta treptat noilor schimbări.

Francmasoneria nu trebuie să-şi piardă caracterul discret în urma deschiderii sale. Ordinul trebuie să-şi continue acţiunile filantropice cu aceeaşi discreţie ca şi până acum, continuând să cultive în membrii săi spiritul altruist şi discret, caracteristic Francmasonilor.

Într-o epocă a avansului fără precedent a tehnologiei şi inovaţiei, Francmasoneria, ca instituţie şi individ, nu trebuie să se ferească în a folosi noile tehnologii oferite de geniul uman.

Francmasoneria trebuie să continue să rămână o societate discretă şi avantgardistă, aşa cum este definită; o societate tolerantă în care-şi au locul oameni liberi din toate religiile, rasele şi păturile socio-economice.

Francmasoneria trebuie să continue să fie o masă rotundă, o masă la care continuă să se aşeze membrii societăţii civile, tinerii şi oamenii viitorului, o garanţie a stabilităţii, refuzând în continuare să abordeze în cadrul discuţiilor sale subiectele cu teme religioase, politice şi de afaceri.

Francmasoneria nu este o meserie, ci o pasiune; pasiunea de a deveni mai bun pentru tine şi societate, pasiunea de a face bine celorlalţi.

Ordinul trebuie să aibe în secolul al XXI-lea aceeaşi relevanţă pe care a avut-o în societatea secolului al XVIII-lea.

Pe fondul actualelor turbulenţe la nivel mondial, Francmasoneria, ca instituţie şi individ, trebuie să spere că toate acestea vor avea ca rezultat o nouă, mai stabilă şi pacifistă, ordine mondială.

Dacă Ordinul îşi poate încheia "revoluţia de catifea", păstrându-şi nealterate principiile fundamentale şi idealurile centrale, adică esenţa şi spiritul Masoneriei, viitorul rezervat în acest secol îi asigură continuitatea.



Extras din declaraţia Secretarului General al APMR: "Am înţeles că procesul de insularizare are loc… are loc în natură, are loc în economie, are loc în politică dar nu şi în viaţa masonică! De ce să construim insule când putem construi poduri care să unească insulele deja existente?!".