Martha Bibescu (28 ianuarie 1889, București - 28 noiembrie 1973, Paris) a fost romancieră, poetă, om politic și memorialistă. A fost fiica lui Ion Lahovary (ambasador al României la Paris și ministru de Externe) și al Smarandei (Emma) Mavrocordat. A fost soția prințului George Valentin Bibescu, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, cunoscută astăzi sub numele de Marea Lojă Naţională Unită din România.
Martha Lahovary făcea parte din cele mai vechi și mai ilustre familii românești de tradiție politică, diplomatică și culturală. Mama sa, Smaranda (Emma) Mavrocordat, era descendentă a familiei domnitorului Constantin Mavrocordat (fondatorul celei de-a doua Loji din România) din Moldova, iar tatăl ei, Ion N. Lahovary (francmason), a fost ministru al României la Paris, ministru de externe și președinte al Senatului României.
A fost educată la o mănăstire din Belgia, dar în spirit românesc. În 1905 se căsătoreşte cu Prinţul George Valentin Bibescu, devenind rudă cu Ana-Elisabeta Brâncoveanu, Ana contesa de Noailles (altă iniţiată în Masonerie) și Elena Văcărescu (una din fondatorii Societăţii Naţiunilor) şi înrudindu-se şi cu Împăratul Napoleon al III-lea Bonaparte (francmason).
În 1916, când România intră în Primul Război Mondial alături de Antantă, Martha preia conducerea unui spital de pentru răniţi în Bucureşti şi a jucat rolul informatorului secret pentru guvernul român aflat în exil la Iaşi.
Graţie relaţiei puternice de prietenie dintre Antoine Bibescu (cumnatul ei) şi Marcel Proust, Martha a avut nenumărate ocazii de a-l cunoaşte mai bine pe prozatorul francez. Astfel, în 1928 publică Au bal avec M. Proust.
După 1945 părăseşte România definitiv şi pleacă în Anglia, iar în 1955 devine membră a Academiei Regale de limbă şi literatură franceză din Bruxelles, în locul contesei Ana de Noailles.
A trecut la Orientul Etern pe 28 noiembrie 1973 la Paris, exilată de opresiunea comunistă şi departe de Palatul Mogoşoaia, locul ei preferat. A fost înmormântată în cavoul familiei Bibescu din Paris, în cimitirul Père-Lachaise., alături de contesa Ana de Noailles.
Martha Bibescu a fost o reprezentantă foarte specială a Masoneriei române: descendentă a celor care au fondat Masoneria română, soţia Marelui Maestru al Marii Loji etc. Ea este descendenta lui Constantin Mavrocordat, fondatorul Lojii Moldova din Iaşi, în anul 1735, a doua Lojă de pe teritoriul României.
Palatul Marthei a găzduit Masoneria română în perioada în care a fost declarată ilegală în România şi ea a fost cea care a primit la palatul Mogoşoaia numeroasele delegaţii masonice internaţionale, inclusiv pe cea din Washington, condusă de Suveranul Mare Comandor John Henry Cowles.
A fost educată la o mănăstire din Belgia, dar în spirit românesc. În 1905 se căsătoreşte cu Prinţul George Valentin Bibescu, devenind rudă cu Ana-Elisabeta Brâncoveanu, Ana contesa de Noailles (altă iniţiată în Masonerie) și Elena Văcărescu (una din fondatorii Societăţii Naţiunilor) şi înrudindu-se şi cu Împăratul Napoleon al III-lea Bonaparte (francmason).
În 1916, când România intră în Primul Război Mondial alături de Antantă, Martha preia conducerea unui spital de pentru răniţi în Bucureşti şi a jucat rolul informatorului secret pentru guvernul român aflat în exil la Iaşi.
Graţie relaţiei puternice de prietenie dintre Antoine Bibescu (cumnatul ei) şi Marcel Proust, Martha a avut nenumărate ocazii de a-l cunoaşte mai bine pe prozatorul francez. Astfel, în 1928 publică Au bal avec M. Proust.
După 1945 părăseşte România definitiv şi pleacă în Anglia, iar în 1955 devine membră a Academiei Regale de limbă şi literatură franceză din Bruxelles, în locul contesei Ana de Noailles.
A trecut la Orientul Etern pe 28 noiembrie 1973 la Paris, exilată de opresiunea comunistă şi departe de Palatul Mogoşoaia, locul ei preferat. A fost înmormântată în cavoul familiei Bibescu din Paris, în cimitirul Père-Lachaise., alături de contesa Ana de Noailles.
Martha Bibescu a fost o reprezentantă foarte specială a Masoneriei române: descendentă a celor care au fondat Masoneria română, soţia Marelui Maestru al Marii Loji etc. Ea este descendenta lui Constantin Mavrocordat, fondatorul Lojii Moldova din Iaşi, în anul 1735, a doua Lojă de pe teritoriul României.
Palatul Marthei a găzduit Masoneria română în perioada în care a fost declarată ilegală în România şi ea a fost cea care a primit la palatul Mogoşoaia numeroasele delegaţii masonice internaţionale, inclusiv pe cea din Washington, condusă de Suveranul Mare Comandor John Henry Cowles.
Postări
