Preluarea acestei demnităţi nu a însemnat un simplu accept, ci o negociere prealabilă cu privire la programul cu care am dorit să guvernez afacerile interne şi externe ale APMR. Prin urmare, după ce mi-a fost acceptat programul, în 2010, am acceptat să preiau în mod direct conducerea Agenţiei. Este adevărat că una din cererile mele a fost aceea de a nu apărea în public prea des, ci doar atunci când prezenţa mea reprezintă un lucru important în politica internă şi externă a APMR.
Ca urmare a acestei cereri, de-a lungul ultimilor doi ani, în mod special, au existat foarte multe speculaţii cu privire la identitatea Secretarului General şi cu privire la apartenenţa sa la o Mare Lojă sau alta din România.
Doresc să o spun direct şi cât se poate de clar: nu fac parte din nicio Mare Lojă din România şi nici nu am de gând să devin membru şi în într-o Mare Lojă din ţară atât timp cât conflictele majore interne şi dintre Marile Loji nu se vor soluţiona cel puţin relativ.
Sunt destui Fraţi care mă cunosc personal, în mod direct şi indirect, şi care fac parte atât din MLNR şi MLNUR, cât şi din MLNaR etc., unii din ei fiind membri şi în Ritul Scoţian Antic şi Acceptat şi în Ritul Memphis-Misraim. Prin urmare a mi se atribui diferite identităţi (care uneori mă onorează şi alteori mă jignesc) ale unor Fraţi din diferitele MMLL din României fie este pusă fantezie, fie este lipsa de informare, fie este pur şi simplu rea voinţă.
Am spus-o în nenumărate întâlniri private şi cvasi oficiale mai multor demnitari din Masoneria românească şi o voi face în continuare, până când se va realiza: Ordinul din ţara noastră are nevoie stringentă de întinerirea mediei de vârstă.
Voi îmbrăţişa şi voi susţine cât voi putea un proiect naţional prin care tinerilor să li se ofere şansa unui grup de discuţie la nivel de masă rotundă. Sprijin şi voi sprijini astfel de iniţiative, însă numărul celor care fac ceva efectiv în acest sens este foarte scăzut. Nu este vorba de o chestiune financiară, este vorba de dorinţa de a face ceva pentru tineri şi de a le oferi ceva fără ca cei implicaţi (în iniţiativă) să aibe ceva financiar sau politic de câştigat.
Acesta este unul din principalele motive pentru care mă ţin departe şi ţin departe şi APMR de Marile Loji din România. Lipsa interesului liderilor din Ordinul românesc pentru tineri a atins cote foarte mari şi este împotriva firii Ordinului şi a unui Francmason în general.
Dacă noi, cei care revendicăm marile merite ale ţării noastre, nu suntem în stare să fim ceea ce ne place să credem că suntem, adică pepiniera viitorului, atunci cine altcineva poate să aibe acest rol esenţial în societatea noastră? Este o problema pe care o neglijăm de 20 de ani de zile şi probabil că acest lucru va continua.
Iar ei, tinerii, sau mai bine spus NOI, TINERII, căci şi eu sunt unul, ca şi mulţi alţi Fraţi aflaţi în funcţiile de conducere ale Ordinului pe diferite paliere şi în diferite Mari Loji din România, sunt şi putem fi un factor de coeziune din mai multe puncte de vedere.
7 februarie 2012
Ca urmare a acestei cereri, de-a lungul ultimilor doi ani, în mod special, au existat foarte multe speculaţii cu privire la identitatea Secretarului General şi cu privire la apartenenţa sa la o Mare Lojă sau alta din România.
Doresc să o spun direct şi cât se poate de clar: nu fac parte din nicio Mare Lojă din România şi nici nu am de gând să devin membru şi în într-o Mare Lojă din ţară atât timp cât conflictele majore interne şi dintre Marile Loji nu se vor soluţiona cel puţin relativ.
Sunt destui Fraţi care mă cunosc personal, în mod direct şi indirect, şi care fac parte atât din MLNR şi MLNUR, cât şi din MLNaR etc., unii din ei fiind membri şi în Ritul Scoţian Antic şi Acceptat şi în Ritul Memphis-Misraim. Prin urmare a mi se atribui diferite identităţi (care uneori mă onorează şi alteori mă jignesc) ale unor Fraţi din diferitele MMLL din României fie este pusă fantezie, fie este lipsa de informare, fie este pur şi simplu rea voinţă.
Am spus-o în nenumărate întâlniri private şi cvasi oficiale mai multor demnitari din Masoneria românească şi o voi face în continuare, până când se va realiza: Ordinul din ţara noastră are nevoie stringentă de întinerirea mediei de vârstă.
Voi îmbrăţişa şi voi susţine cât voi putea un proiect naţional prin care tinerilor să li se ofere şansa unui grup de discuţie la nivel de masă rotundă. Sprijin şi voi sprijini astfel de iniţiative, însă numărul celor care fac ceva efectiv în acest sens este foarte scăzut. Nu este vorba de o chestiune financiară, este vorba de dorinţa de a face ceva pentru tineri şi de a le oferi ceva fără ca cei implicaţi (în iniţiativă) să aibe ceva financiar sau politic de câştigat.
Acesta este unul din principalele motive pentru care mă ţin departe şi ţin departe şi APMR de Marile Loji din România. Lipsa interesului liderilor din Ordinul românesc pentru tineri a atins cote foarte mari şi este împotriva firii Ordinului şi a unui Francmason în general.
Dacă noi, cei care revendicăm marile merite ale ţării noastre, nu suntem în stare să fim ceea ce ne place să credem că suntem, adică pepiniera viitorului, atunci cine altcineva poate să aibe acest rol esenţial în societatea noastră? Este o problema pe care o neglijăm de 20 de ani de zile şi probabil că acest lucru va continua.
Iar ei, tinerii, sau mai bine spus NOI, TINERII, căci şi eu sunt unul, ca şi mulţi alţi Fraţi aflaţi în funcţiile de conducere ale Ordinului pe diferite paliere şi în diferite Mari Loji din România, sunt şi putem fi un factor de coeziune din mai multe puncte de vedere.
Secretariatul General
7 februarie 2012
Postări
